Mocirla si suferintele din Liga a III-a

Eşecurile în lanţ înregistrate în ultimii ani par să fi dus fotbalul slătinean într-un punct critic, iar după toate cele petrecute în această perioadă pentru echipa locală viitorul se arată a fi unul sumbru. În urma retrogradării din „B“ a fostei formaţii a oraşului, Oltul, şi a şirului de evenimente ce au urmat acelei contraperformanţe, cei care şi-a asumat responsabilitatea de a da Slatinei o echipă de eşalon secund au fost aluminiştii. Din păcate, însă, eforturile lor s-au dovedit a fi zadarnice, iar dacă secţiile de karate, lupte greco-romane sau box de la CS Aluminiu Alro şi-au făcut o tradiţie din a obţine an de an rezultate remarcabile la nivel naţional şi internaţional, fotbalul a continuat să se zbată în mocirla Ligii a III-a. Deşi până la finalul actualei ediţii de campionat mai sunt de disputat încă 10 etape, slătinenii au ieşit din cursa pentru promovare, obiectivul stabilit de conducerea clubului fiind, astfel, ratat pentru al treilea sezon consecutiv. Jucătorii pregătiţi de Ionuţ Tache au suferit, vineri, la Sibiu, cea de-a patra înfrângere a returului, iar pentru aluminişti nu mai rămâne nimic de făcut. Oficialul grupării locale, Ioan Popa, spune că, deja, la acest moment eventuale măsuri la echipă nu-şi mai au rostul: „Nu s-a mai luat nici o decizie după înfrângerea de la Sibiu. Ce decizie să se mai ia? Jucătorii rămân aceiaşi. Antrenorul, la fel, pe cine să aduci? Păi, la ce joacă şi la punctele pe care le au unde să se mai ducă? Poate în «D». De altfel, de vineri, meciurile de acasă se vor juca pe «Metalurgistul». Asta e, ce să mai facă, îţi duci crucea până la capăt şi apoi ce s-o alege de echipă, cine s-o implica de la anul, rămâne de văzut.“ Totodată, Popa afirmă că, după dezamăgirile ultimilor ani, din stagiunea viitoare societatea slătineană nu va mai susţine formaţia oraşului: „Sunt şanse 0,0% ca Alro să se mai implice la echipa de fotbal. Alro se implică numai acolo unde este performanţă. Alro s-a implicat la echipă 2 - 3 ani, nu s-a făcut performanţă, la revedere. Asta a fost.“